Premierul Grindeanu a efectuat o vizită oficială în Israel, în cadrul căreia a avut întâlniri președintele statului israelian, Reuven Rivlin, cu premierul Benjamin Netanyahu, cu ministrul israelian al apărării, Avigdor Lieberman, și cu comunitatea de israelieni de origine română.
Vizita a avut loc în contextul în care Israelul a sărbătorit, săptămâna aceasta, 69 de ani de independență. Iar România și Israel sărbătoresc, de asemenea, 69 de ani de relații diplomatice neîntrerupte, un semn al cooperării strânse dintre cele două state.
Discuția dintre premierul Grindeanu și premierul Netanyahu s-a referit în primul rând la aducerea relației economice dintre cele două țări la același nivel cu cea politică și militară. S/a discutat despre extinderea colaborării în domenii cum ar fi cercetare și inovare, cyber sau agricultură.
Un element foarte important și pentru oamenii de afaceri dar și pentru zecile de mii de turiști români care merg anual în Țara Sfântă. Am semnat, alături de premierul Netanyahu, un document care reglementează cadrul pentru reducerea tarifelor de roaming dintre România și Israel. În acest moment costurile sunt destul de mari, inclusiv pe transferul de date, iar o astfel de reducere va ajuta și mai mult turismul și afacerile, în ambele țări.
Vizita în Israel a inclus și o oprire la Memorialul Holocaustului, Yad Vashem, ocazie cu care premierul Grideanu a vorbit despre importanța pe care România o acordă combaterii antisemitismului și xenofobiei. România a făcut deja pași concreți pentru crearea Muzeului Istoriei Evreilor și a Holocaustului la București, prin acordarea unei clădiri în centrul vechi al capitalei. De asemenea, România a deținut, până în luna martie anul acesta, președinția IHRA (International Holocaust Remembrance Alliance), iar în timpul mandatului nostru a fost adoptată o definiție de lucru a antisemitismului.
Premierul Grindeanu s-a întâlnit și cu ÎPS Teofil al 3lea, care i-a conferit Ordinul Sfântului Mormânt, cea mai înaltă distincție oferită de Patriarhia Ierusalimului.
Guvernul a aprobat astăzi, prin Memorandum, Programul Naţional de Reformă (PNR) 2017, elaborat sub coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene. Documentul asigură continuitatea reformelor în scopul îndeplinirii obiectivelor naţionale asumate în cadrul Strategiei „Europa 2020” şi punerii în aplicare a recomandărilor specifice de ţară. La acestea se adăugă acţiuni noi, definite pe baza priorităţilor stabilite atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi a celor cuprinse în Programul de Guvernare 2017-2020 sau în alte documente strategice naţionale. PNR 2017 a fost transmis, spre consultare, partenerilor sociali reprezentativi la nivel naţional în prima jumătate a lunii aprilie a.c., cu sprijinul Ministerului Consultării Publice şi Dialogului Social.
Măsurile incluse în program vizează în principal politica fiscal-bugetară, administraţia publică, mediul de afaceri şi competitivitatea, ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi inovarea, mediul, energia, educaţia, combaterea sărăciei şi incluziunea socială.
În domeniul politicii fiscal-bugetare, în anul 2017, măsurile se vor concentra asupra îmbunătăţirii gestionării investiţiilor publice, definitivării legislaţiei privind parteneriatul public-privat, eficientizării cheltuielilor bugetare, îmbunătăţirii colectării taxelor şi impozitelor şi continuării acţiunilor de control pentru prevenirea şi combaterea muncii nedeclarate şi a celei subdeclarate.
În ceea ce priveşte utilizarea mai eficientă a potenţialului lucrătorilor, PNR 2017 prevede modernizarea instituţiilor pieţei forţei de muncă, consolidarea măsurilor de activare pe piaţa muncii, încurajarea antreprenorialului, ocuparea pe cont propriu şi reducerea disparităţilor regionale în materie de ocupare. Pentru domeniul incluziunii sociale, programul prevede măsuri de integrare socio-economică a persoanelor din comunităţile marginalizate, înfiinţarea serviciilor publice de asistenţă socială şi a echipelor comunitare de intervenţie integrată, precum şi facilitarea tranziţiei de la servicii sociale furnizate în sistem instituţionalizat către servicii asigurate la nivelul comunităţii.
La capitolul educaţie, PNR 2017 conţine măsuri de promovare a accesului egal la educaţie de calitate, cu accent pe grupurile vulnerabile şi monitorizarea copiilor aflaţi în afara sistemului de educaţie, măsuri pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, extinderea programului ”A doua şansă” pentru cei care nu au finalizat învăţământul obligatoriu, dar și modernizarea curricum-ului școlar pentru învățământul gimnazial, profesional şi tehnic. De asemenea, documentul prevede finalizarea proiectului de dezvoltare a programului ”Școală după școală”.
Referitor la domeniul sănătăţii, PNR 2017 include, printre altele, măsuri pentru promovarea integrităţii publice în sistemul de sănătate, care contribuie la asigurarea accesului la asistenţă medicală, utilizarea eficientă a fondurilor şi reducerea plăţilor informale. Alte direcţii de acţiune incluse la acest capitol vizează îmbunătăţirea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate şi asigurarea unui nivel adecvat de finanţare, inclusiv pentru asistenţa medicală acordată în ambulatoriu.
La nivelul administraţiei publice, sunt prevăzute măsuri pentru consolidarea independenţei şi transparenţei gestionării resurselor umane, prin revizuirea unor proiecte de acte normative privind modificarea sau completarea legislaţiei primare în domeniu. Sunt stipulate, de asemenea, acţiuni ce vizează continuarea procesului de descentralizare, planificarea strategică, stabilirea unui regim juridic-cadru unitar pentru administraţia publică centrală şi locală. În plus, vor fi diversificate serviciile de e-guvernare centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor.
Alte direcţii de acţiune stabilite pentru 2017 vizează extinderea infrastructurii de bază şi încurajarea diversificării economice, în special în zonele rurale, inclusiv prin atragerea de fonduri europene. În domeniul transporturilor, se are în vedere crearea premiselor necesare pentru punerea în aplicare a Master Planului General de Transport şi accelerarea implementării proiectelor de infrastructură.
Măsurile din cadrul PNR 2017 au fost stabilite ţinând cont de documentele Comisiei Europene care marchează jaloanele Semestrului European precum Analiza Anuală a Creşterii 2017, Recomandările Specifice de Ţară 2016 şi Raportul de ţară al României din 2017, dar şi având în vedere Programul de Guvernare 2017-2020 şi alte documente strategice naţionale.
