Muzeul Olteniei Craiova are plăcerea de a invita publicul miercuri, 29 aprilie 2026, ora 11:00, la sediul Secției de Științele Naturii din str. Popa Șapcă nr. 8, pentru vernisajul unei expoziții de excepție dedicate universului misterios al fluturilor de noapte – “VibrațiiI cromatice pe aripi de fluturi”.
Evenimentul cultural aduce în prim-plan Colecția de fluturi exotici „Claudia Stănoiu”, singura colecție de acest tip din patrimoniul secției și un tezaur științific de o valoare inestimabilă. Achiziționată în anul 1975, colecția însumează peste 1.200 de exemplare provenite din regiuni geografice diverse: neotropicală, etiopiană, indo-malaeză, australiană și holarctică, fiind constituită prin eforturile regretatului profesor dr. Ioan Stănoiu, în urma unor schimburi riguroase de material entomologic cu specialiști internaționali.
„Deși colecția cuprinde numeroase specii diurne, expoziția propusă va explota segmentul mai puțin cunoscut al lepidopterelor: fluturii de noapte, fiind prima expunere de acest gen care dezvăluie publicului curiozități legate de rolul acestora în ecosistem și în economia umană.”
Vizitatorii vor avea ocazia să admire aproximativ 500 de exemplare (organizate în 10 insectare), colectate din medii fascinante precum pădurea amazoniană sau junglele luxuriante din Taiwan, India, Noua Guinee, Madagascar, Congo și Brazilia, expoziția fiind gândită să abordează teme complexe, de la morfologie și metamorfoză, până la impactul asupra civilizației prin sericicultură și istoria mătăsii.
Printre exemplarele de excepție din cadrul discursului expozițional se numără: Attacus atlas (molia cap de șarpe) – cea mai mare molie din lume, Thysania agrippina – lepidoptera cu cea mai mare anvergură a aripilor, Aglossa cuprina – cunoscută pentru că s-ar fi hrănit cu grăsime umană, Samia cynthia (Drury, 1773) (molia de mătase-Ailanthus) a cărui larva numită Viermele Ailanthus este singura larvă a unui fluture de noapte complet domesticit, în afară de Bombyx mori. Mătasea naturală produsă este durabilă, dar nu poate fi ușor desprinsă din cocon și, prin urmare, este toarsă ca bumbacul sau lâna; Pachylia ficus (molia-sfinx a smochinului), ai cărei adulții polenizează orhideea fantomă (Dendrophylax lindenii), o specie pe cale de dispariție, specia fiind prima insectă descrisă științific ca polenizând această orhidee; Cricula trifenestrata – ai cărei coconi, numiți „Coconii Regali de Aur din Java”, sunt recunoscuți pentru culoarea lor aurie strălucitoare din care se extrag fire de mătase sălbatică de înaltă calitate, utilizată pentru a crea textile. Aceste fire de mătase sunt exportate în Japonia pentru a crea kimonouri de calitate, iar în Indonezia, se lucrează pentru a stabili habitate durabile pentru aceste molii, sprijinind conservarea artelor tradiționale precum batik (metodă tradițională indoneziană de vopsire a țesăturilor prin aplicația de ceară fierbinte) care este în Patrimoniu Cultural Imaterial Mondial UNESCO.
