Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeului Olteniei s-a alăturat, și în acest an, programului național, Școala Altfel. Astefl, mai multe grupe de elevi au putut vizita, în această săptămână, expozițiile permanente din cadrul secției.
Astfel, acestia au putut afla amănunte despre amoniţi. Aceștia sunt cefalopode care au apărut în apele mărilor şi oceanelor acum cca 400 mil. de ani, în Devonian. Cochiliile lor, bogat ornamentate, pot ajunge pana la un diametru de 2 m. Ei au dispărut acum cca 65 de mil. de ani, la sfârşitul Cretacicului. Cochiliile de amoniţi expuse provin din calcarele jurasice (150-165 mil de ani) şi din marnele cretacice (130-140 mil. de ani) de la Sviniţa (jud. Mehedinţi).
Cochiliile unor scoici ponţiene de la Cujmir (cca 5 mil. de ani) şi daciene (cca 4,5 mil de ani) de la Ergheviţa sunt frumos ornamentate. Uneori numărul scoicilor este atât de mare încât formează un tip de rocă numit lumaşel.
Moluştele fosile de la Drănic, Podari, Bâlta, Bucovăţ (jud. Dolj) şi Buiceşti (jud. Mehedinţi), sunt caracteristice pentru Pliocenul Olteniei (cca 3,5 mil. de ani). Cele mai reprezentative genuri sunt Pristinunio pentru scoici, şi Viviparus pentru melci.
Fosilele aparţinând unor mamifere precum mastodonţii (Anancus arvernensis şi Mammut borsoni), mamuţii (Mammuthus rumanus, M. meridionalis, M. trogontherii, M. primigenius), rinocerii (Coelodonta antiquitatis) şi cerbii (Cervus elaphus) sunt relativ des întâlnite în Oltenia, fiind definitorii pentru istoria vieţii pe aceste meleaguri.
Reconstituirile scheletice ale mastodontului (Anancus arvernensis) de la Stoina (jud. Gorj), mamutului (Mammuthus meridionalis) de la Leu (jud. Dolj) şi ursului de peşteră (Ursus spelaeus) de la Baia de Fier (jud. Gorj), sunt spectaculoase, constituind puncte de atracţie ale expoziţiei.
