Premierul României a participat, în această dimineață, la întrunirea Consiliului de suport tehnico-științific. Acesta s-a întâlnit cu mai mulți specialiști în domeniul epidemiologic, medici infecționiști, reprezentanți ai principalelor instituții, specialiști care fac analize și furnizează elemente pentru decizii.
„A fost o discuție dedicată, în principal, unei analize a măsurilor de relaxare viitoare, pentru că este clar că trebuie să facem o inventariere a tuturor măsurilor restrictive care au fost luate odată cu debutul epidemiei, atât prin decizii ale Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență cât și, ulterior, după declararea stării de urgență, prin ordonanțe militare, și să facem o analiză a acestor măsuri și, mai ales, să stabilim niște criterii cât se poate de obiective privitoare la cadența măsurilor de relaxare. Discuția a fost legată de metodologia pe care s-o aplicăm, adică realizarea unei analize din punctul de vedere al riscului epidemiologic, care este aferent ridicării oricărei măsuri de restricție, fie că este vorba de libertatea de circulație, redobândirea de către români a libertății de circulație, fie că e vorba de redeschiderea școlilor, fie că e vorba de reluarea transportului public. Pe fiecare măsură de relaxare va exista o analiză foarte serioasă care va cuprinde evaluarea din punctul de vedere al riscului epidemiologic și, de asemenea, va cuprinde un set de măsuri aferent măsurii de relaxare, care trebuie impuse în mod obligatoriu. De exemplu, s-au discutat foarte multe idei – și menționez că mi se par idei bune -, de exemplu, posibilitatea realizării unui triaj la locul de muncă sau la școală, prin intermediul termometrelor electronice. Sigur că, pentru a putea pune în aplicare o astfel de măsură, e nevoie de o dotare a companiilor, a instituțiilor publice, a tuturor categoriilor, astfel încât să se poată lua temperatura când vine omul la muncă. Şi lucrul ăsta se întâmplă zilnic. Iar în cazul în care persoana are o temperatură de peste 37 de grade, să nu i se permită accesul la muncă și să fie supusă unei evaluări medicale, inclusiv posibilitate de testări de COVID, astfel încât să se reducă posibilitatea ca oameni care ar putea fi infectaţi cu COVID să fie la muncă sau să fie în diferite locaţii publice. Aplicarea acestei măsuri presupune o pregătire, adică generalizarea unor astfel de aparate de măsurare a temperaturii, termometre electronice, există deja, au început să se folosească. Trebuie să facem o evaluare a capacităţii de producţie. Vă dau numai câteva exemple de discuţii pe care le-am avut. De exemplu, la aeroporturi, s-a discutat ca termoscanerele să fie folosite nu numai la venire, ci şi la plecare. Şi măsura asta este posibil să fie instituită la nivel european, astfel încât să nu se permită accesul în avion al unei persoane care poate prezenta simptome de COVID. Pe fiecare măsură de relaxare, de eliminare a unei restricţii, se va face o astfel de evaluare, în care va exista o scală de evaluare. Cu siguranţă discuţia este clară, că nu se poate face o relaxare bruscă, ci trebuie să fie făcută o relaxare în etape, cu relaxarea acolo unde riscul epidemiologic este cel mai mic şi cu măsuri foarte ferme; de asemenea, trebuie să existe o perioadă de evaluare a efectelor aplicării măsurii de relaxare de aproximativ două săptămâni pe perioada în care se manifestă COVID-ul. De asemenea, am hotărât să urmărim cu mare atenţie evoluţiile în diferite ţări europene care deja încep să aplice măsuri de relaxare, să vedem, să cuantificăm efectele, să fim într-un permanent schimb de experienţă cu celelalte ţări europene care aplică măsuri de relaxare. Pentru că este clar că obiectivul nostru este să găsim acel echilibru necesar între nevoia de măsuri de relaxare, din considerente economice sau din considerente de asigurare a unor condiţii cât mai normale de viaţă pentru cetăţenii români, pe altă parte, cu reducerea la maxim a oricărui risc de creştere a numărului de persoane infectate”, a precizat premierul la finalul întâlnirii.
