Varujan Vosganian este al treilea oltean care-și anunță intenția de a ocupa un loc de europarlamentar la alegerile din 26 mai. “Este un om care s-a născut în Craiova, iubeşte Craiova, a scris despre Craiova şi pe care noi, ALDE Dolj, ni l-am asumat ca şi candidat pe listele pentru europarlamentare. Este o onoare pentru noi că va candida din partea ALDE Dolj şi bănuiesc că este o onoare pentru toţi craiovenii”, a afirmat Anişoara Stănculescu, preşedinte ALDE Craiova în prezentarea făcută lui Vosganian.
Deputatul ALDE și-a început pledoaria exprimându-și regretul că „din păcate, tema care ocupă cel mai mult dezbaterea publică este justiţia şi riscă să impieteze şi alegerile noastre. Sunt total în dezacord cu preşedintele României în ceea ce priveşte ipoteza organizării unui referendum pe o temă retorică în ziua alegerilor. Spun o temă retorică pentru că anumite întrebări vor avea răspunsul dat din partea tuturor, cum ar fi, de pildă, oameni care au deprinderi sau înclinaţii de natură ilegală care nu ar trebui să conducă o ţară şi noi, cu toţii suntem de acord cu acest lucru, însă se lasă sentimental că aceasta este o temă prioritară. (…) Temele vehiculate sunt teme retorice şi nu ar face decât să îl transforme pe preşedintele României în brokerul unor partide, să învenineze atmosfera publică şi să mute dezbaterea privind statului României în Uniunea Europeană către cu totul alte zone”, a afirmat Varujan Vosganian. De asemenea, acesta a menționat faptul că militează pentru o „Europă solidară, o Europă fără ierarhii între state, o ierarhie fără mai multe privilegii şi fără viteze, o Europă omogenă, a respectului reciproc. În al doilea rând este vorba despre relaţia dintre administraţia Uniunii Europene şi state. Există unii care spun că este o Europă a naţiunilor şi că naţiunea este rpevalentă. Alţii spun că este o Europă care tinde către federalizare şi care dau un avantaj construcţiei paneuropene. Noi, ALDE, avem ca prioritate crearea unui echilibru între suveranitatea naţională şi efecienţa birocraţiei europene. Cu alte cuvinte, birocraţia europeană să nu fie o ştirbire a suveranităţii, ci o confirmare a suveranităţii. Un alt treilea obiectiv pe care îl avem este legat categoric de şansele egale. Nu este normal ca fermierii români să primească subvenţii mult mai mici decât fermierii germani, nu e normal ca studenţii români să nu aibă acelaşi acces în străinătate la educaţie. Nu este normal ca cetăţenii români care trăiesc în străinătate să nu aibă aceleaşi drepturi ca cetăţenii europeni din statele respective”.
