Poraimos sau porajmos (câteodată samudaripen) este un termen în limba romani care se referă la genocidul nazist împotriva țiganilor în cel de-al Doilea Război Mondial, în timpul holocaustului.
Acțiunile nazismului german în cadrul poraimos au fost mult mai puțin studiate decât cele din holocaustul evreiesc, și numai în ultimii ani comunitatea romă a început să ceară recunoașterea ca victime ale regimului nazist. Din cauza faptului că romii au fost mai slab organizați comunitar în comparație cu evreii, este dificilă estimarea numărului de victime al poraimos-ului dar se estimează că numărul de romi care au murit exterminați este între 200.000 și 2.000.000.
Cuvântul „poraimos” (scris „porajmos” în altă ortografie) înseamnă „devorare”, iar „samudaripen” înseamnă „ucidere în masă” în limba romani.
Data de 2 august este desemnată Ziua Memorială a Holocaustului Romilor, numit și Holocaustul Uitat, pentru că în noaptea de 2 august 1944, în lagărul de concentrare de la Auschwitz II-Birkenau, cei 2,897 de membri de etnie romă rămași în viață – femei, bătrâni și copii din așa-numitul „lagăr al țiganilor” au fost exterminați în camerele de gazare. N-au existat supraviețuitori romi sau sinti în lagărele de concentrare de la Auschwitz. Josef Mengele a manifestat interes în mod deosebit pentru romi și i-a supus unor experimente îngrozitoare.
Biserica Ortodoxă, indiferentă față de calvarul romilor
La nivel central, Biserica Ortodoxă se pare că nu a avut atitudine, ceea ce este rușinos, deoarece era vorba de o chestie clară de asuprire a enoriașilor lor. În Ardeal, întâlnim mai multe luări de poziție a preoților ortodoxi, care protestează chiar la nivel de județ, la nivel de Minister de Interne. Cel mai vehement s-au manifestat preoții greco-catolici, deoarece aceștia erau mai sensibili la astfel de situații. „Singura biserica, care la nivel central, a protestat împotriva deportării romilor, a fost Muftiatul musulman din Dobrogea. Pentru că trebuiau să fie deportați și țiganii turci. Găsiți acest document în volumul publicat de mine. Biserica Ortodoxă, la nivel de mitropolii, arhiepiscopii, patriarhie, n-a luat atitudine pentru că n-au vrut să supere puterea. Chiar și sașii au luat atitudine, prin preoții evangheliști, deși aceștia erau naziști, dar au considerat nedrept ceea ce se petrecea cu țiganii din satul lor”, explică Viorel Achim, membru al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.
Mulți dintre supraviețuitori susțin că li s-a promis că vor fi împroprietăriți acolo unde vor ajunge. Ministerul de Interne a făcut investigații acolo unde autoritățile le-au spus oamenilor așa ceva. De la Centru nu există niciun document în acest sens. „Nimeni de la Centru nu a dat un astfel de ordin dar, cei din teritoriu, se pare, cel puțin așa reiese din investigații, au făcut-o pentru a-i mobiliza mai ușor. Pentru a nu avea probleme cu fuga lor”, mai precizează profesorul Achim.
Romii nu au fost duși acolo pe ideea de exterminare, de moarte, dar ceea ce s-a întâmplat acolo poate duce la ideea de genocid. Nu este obligatoriu să existe ideea de a extermina un grup, dar când se petrece acest lucru, din diverse motive, se încadrează la ideea de genocid.
Lia Olguța Vasilescu: 2 august, zi de mare durere
„2 august, Ziua Europeană de Comemorare a Holocaustului Romilor, este una de mare durere pentru etnia romă. Acum 77 ani, într-o singură zi, în tabere de la Auschwitz, aproape 3000 de romi au fost uciși de către naziști. Majoritatea acestora era compusă din bătrâni, bolnavi, femei și copii.
În Craiova avem o comunitate romă bine conturată, numeroasă, pe care administrația locală nu o ignoră. Iar eforturile comune de integrare se văd pe toate planurile: de la infrastructură până la educație, de la întâlniri periodice până la un consultant propriu, un reprezentant al vocii acestei comunități în Primăria Craiova”, a precizat edilul Băniei, prezent la evenimente.
Cosmin Vasile: Cei care își uită trecutul sunt condamnați să-l repete
„Vă felicit pentru inițiativa organizării acestui eveniment pus în slujba rememorării și asumării unui capitol tragic, dureros al istoriei noastre, dar și a omagierii celor care i-au fost victime nevinovate.
Cei care își uită trecutul sunt condamnați să-l repete. Această ceremonie este un manifest împotriva uitării, într-o zi în care România, alături de lumea întreagă, comemorează Holocaustul împotriva romilor, în amintirea celor uciși cu cruzime în lagărul nazist Auschwitz-Birkenau, în 1944.
În cazul țării noastre, aceste orori au fost precedate de un act la fel de înfiorător, cel al deportării a peste 25.000 de romi în Transnistria – în fapt, o altfel de condamnare la moarte, întrucât foarte mulți dintre ei și-au găsit acolo sfârșitul, din cauza frigului, a foametei, a bolilor, a condițiilor inumane.
Lecția trecutului ne arată că atrocitățile cele mai mari sunt comise de om împotriva omului atunci când rasismul, xenofobia și extremismul își pun pecetea pe viața societății. Și trebuie să înțelegem că avem, la nivel individual, datoria de a rămâne mereu vigilenți și de a sancționa de fiecare dată prejudecățile, persecuția și discriminarea, atunci când încearcă să se insinueze sub orice formă în discursul public.
În calitate de președinte al Consiliului Județean Dolj, doresc să exprim deplina compasiune pentru victimele și rudele victimelor Holocaustului și să vă asigur pe dumneavoastră, reprezentanți ai comunității rome, că veți regăsi întotdeauna în instituția noastră un apărător al valorilor europene și un partener deschis în toate demersurile așezate sub semnul egalității de șanse și drepturi.“
Iulian Paraschiv: Datoria generației mele și a generațiilor viitoare este să nu uităm
„Este o zi în care ne amintim de atrocitățile pe care înaintașii noștri le-au suferit în lagărele de concentrare de la Auschwitz – Birkenau și din alte lagăre. Discriminarea pe criterii etnice poate duce la astfel de atrocități. Datoria generației mele și a generațiilor viitoare este să nu uităm, să învățăm din trecut, și să ne construim viitorul. România și Europa nu se pot dezvolta fără dezvoltarea comunității rome. Suntem cea mai mare resursă umană pe care România și Europa le are la un moment dat și, dacă se va investi corect, și dacă respectul va fi unul pe măsură, atunci vom putea spune că romii sunt cetățeni ai României și ai Europei. Nu doar în acte. Nu doar din punct de vedere al Constituției. Ne dorim foarte mult ca în următoarea perioadă Agenția Națională pentru Romi să aducă în prim plan contribuția romilor la dezvoltarea României. Romii au participat în primul, în al doilea Război Mondial. Au pus umărul la ceea ce România este astăzi. Vorbim foarte, foarte mult despre ceea ce este vizibil și, atunci când la niveul spațiului comun discutăm despre romi, de cele mai multe ori se pune semnul de echivalență cu lucruri negative. Avem nevoie să arătăm și alte lucruri, modele pentru societatea românească, modele pentru romii din România și nu numai. Sunt foarte mulți romi în România care profesează, excelează în domeniile în care activează, dar care sunt foarte puțini vizibili. Și, unul dintre exemple este aici, lângă noi, Izabela Tiberiade, care este studentă la Malmo. Un alt coleg are copiii studenți la medicină și automatică. Sunt foarte multe exemple printre noi și acești tineri trebuiesc evidențiați. Trebuia ca noi toți să înțelegem că o Românie puternică, o Românie a tuturor, nu lasă loc actelor de discriminare și intoleranță”.
MAE: 11 mii de romi și-au pierdut viața în Transnistria
MAE reamintește că, potrivit Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, circa 11 mii de romi, din aproximativ 25 de mii de romi din România care au fost deportați de regimul Antonescu în Transnistria, au murit.
MAE susține inițiativele naționale și internaționale de promovare a educației, cercetării şi comemorării genocidului romilor, apreciind că, în lipsa cunoașterii istoriei Samudaripen, prejudecățile și stigmatizarea membrilor comunității rome vor continua să se propage. MAE condamnă cu fermitate proliferarea discursului instigator la ură îndreptat împotriva membrilor comunității rome, în special în mediul online.
La 2 august 1944, aproximativ 3.000 de romi din lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau au căzut victime ale regimului nazist. În total, în Europa, circa 500.000 de romi au fost uciși în perioada Holocaustului.
Pentru a onora memoria victimelor, ziua de 2 august a fost declarată Ziua europeană de comemorare a genocidului romilor prin Rezoluția Parlamentului European din 15 aprilie 2015.
Totodată, prin Legea nr. 124/2020, ziua de 2 august a fost instituită în plan național ca Zi națională de comemorare a Holocaustului împotriva Romilor – Samudaripen. Cuvântul samudaripen înseamnă ucidere în masă în limba romani.
