Propunerea legislativă de sărbătorire a Zilei Limbii Române a fost inițiată în 2011, la propunerea senatorului PNL Viorel Badea. Proiectul de lege a fost semnat de către 166 parlamentari. Proiectul a fost legiferat abia doi ani mai târziu prin votul a 312 parlamentari, existând și 2 voturi împotriva, precum și cinci abțineri.
Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific.
”Sărbătorim astăzi Ziua Limbii Române, alături de toți cei care vorbesc sau iubesc această limbă, frați și prieteni ai noștri.
Este important să realizăm, măcar preț de o zi în fiecare an, că existența unui popor înseamnă, în primul rând, a vorbi aceeași limbă, în afara căreia nu ar fi fost posibile toate celelalte elemente de identitate: cultură, tradiții, credințe, valori comune. Însăși supraviețuirea noastră în istorie, într-o poziție geografică aflată la confluența unor puteri externe de neignorat, s-a datorat, într-o măsură esențială, unității de limbă, la care au contribuit de la păstori în transhumanță, poeți și povestitori anonimi, călători, negustori, preoți, până la mari cărturari și artiști ai ultimelor secole.
Mă bucur că și anul acesta, în pofida crizei sanitare, au fost organizate evenimente diverse, manifestări artistice sau de evocare a parcursului limbii române, concursuri, au fost transpuse în realitate proiecte de popularizare a limbii și culturii române. Felicit instituțiile inițiatoare și pe participanți! Pentru că memoria, creația vie și interesul pentru acestea reprezintă garanția perenității limbii și identității naționale.
Un elogiu aparte merită scriitorii, traducătorii talentați și dascalii de orice materie care reușesc să-și transmită lecțiile ca pe o poveste, stimulând interesul pentru citit al tinerelor generații. O limbă bogată, care să exprime toate nuanțele simțirii și gândirii, nu poate fi însușită decât prin lectură, devenind la fel de însemnate pasiunea de a scrie și curiozitatea de a citi.
Aș sublinia și onoarea pe care o au lingviștii contemporani de a fi responsabili pentru destinul limbii române literare, un teritoriu puternic marcat de miracolele reușite de Școala Ardeleană, romantismul românesc și coeziunea intelectual-artistică extraordinară din secolul al XIX-lea, care a generat crearea normei unice în limba română.
În diaspora, pe lângă rolul instituțiilor, la fel de importantă este familia în încurajarea copiilor și tinerilor să știe românește. E un mod de a-i face să se simtă acasă nu doar în țara în care s-au născut sau au crescut, ci și în România, unde ajung poate regulat, poate sporadic, poate mai târziu, dar cu siguranță vor ajunge cândva. Și e o șansă oferită: de a se simți acasă în orice altă comunitate românească din lume.
Guvernul României, la nivel central și prin instituțiile de profil, este implicat în acțiunile menite să sprijine păstrarea conștiinței naționale, atât în țară, cât și în comunitățile de peste hotare. Un eveniment de seamă, anul acesta, este introducerea cursului de ”Limbă, cultură și civilizație românească” în școli din Franța, al șaptelea stat european în care încep să fie predate astfel de cursuri, după Spania, Italia, Belgia, Portugalia, Irlanda și Marea Britanie. Proiectul, inițiat de instituții din România, s-a bucurat de sprijinul autorităților franceze. Îi felicit și le mulțumesc tuturor celor implicați!
În numele Guvernului României și al meu personal, îi salut cu prietenie pe toți cei care sărbătoresc astăzi limba română! Pentru că, deși suntem cetățeni ai întregii lumi, prin efectele globalizării, personalitatea românească distinctă este conturată de tot ceea ce a creat limba națională, de-a lungul istoriei, în spațiul și spiritul nostru. Și mai cred că orice alt cetățean al lumii, de oriunde, care a învățat română sau ne iubește cultura, țara, felul de a fi, poate fi considerat român”, a precizat premierul româniei, Ludovic Orban.
Tot astăzi, în Republica Moldova se celebrează „Limba Noastră”, încă din 1990.
