Șapte artiști în marmură, metal și lemn și-au deonstrat, și în acest am, măiestria în cadrul Simpozionului Internațional „Drumuri brâncușiene!.
„Sunt mândru să anunț, pentru a VIII a oară, că simpozionul internațional de sculptură ”Drumuri brîncușiene” poziționează Craiova pe un loc de top în cultura locală și națională. Anul acesta suntem mândri să avem ocazia să prezentăm publicului opere de creație, inspirate dintr-o temă care în continuare duce mai departe misiunea culturii”, a precizat Remus Vlăsceanu, managerul Casei de Cultură „Traian Demetrescu”, din Craiova,
Tema de anul acesta, chiar dacă este generică, se încadrează perfect în donrința organizatorilor de a transforma Craiova într-o zonă culturală și susține drumul nostru spre turistică.
„A fost o provocare pentru că avem lucrări din metal, din lemn și din marmură. Practic, un maraton cultural în care în 20 de zile am reușit să punem, cum am spus, Craiova pe un loc de top din punct de vedere al creațiilor. Aș insista mai mult chiar pe ideea că sunt demne de cartea recordurilor”, a mai punctat Vlăsceanu.
Unul dintre artiști, Bogdan Lefter, a ajuns în Bănie tocmai din inima țării, din Buzău. „Am pornit de la ideea unui motiv tradițional inspirat dintr-o ie din Romanați, Dolj. Acest submotiv tradițional, reprezintă copacul vieții . Eu am realizat motivul oarecum întors, cu crengile în jos, deoarece consider că toate roadele vieții noastre oarecum o să le culegem în viața de apoi. Sper că această lucrare va îmbogății atât moral cât și vizual toți locuitorii Craiovei vor fi bucuroși că au o asemenea lucrare în preajma lor”, și-a explicat artistul opera dăruită Craiovei.
Unul dintre absenții zilei de 31 august a fost Bogdan Severin Hojbotă. Profesor la Universitatea de Arte din București, acesta a fost nevoie să se întoarcă mai devrememe la catedră. Lucrarea sa, „Influorescență”, vorbește de la sine despre măiestria artistului.
Curatorul Drumurilor Brâncușiene”, Petre Virgiliu Mogoșanu, a vorvit cu patos despre … ”Patos”. „Am plecat de la ideea, cum un artist încearcă să-și pună practică , tridimensional sau bidimensional gândurile, și m-am folosit de câteva tensiuni pe care le-am realizat în blocul de marmură”.
Artistul locat Dan Nica a dorit să-și surprinsă concitadinii cu o lucrare de divertisment social. „Lucrarea mea se adresează înfrumusețării unui spațiu public în Grădina Botanică. Este un obiect decorativ, un lucru frumos, zic eu, și având în vedere că sunt craiovean, sunt mai mult decât mulțumit că mă voi bucura și eu de această lucrare”, a punctat artistul.
Dintr-un alt colț al țării, de la Iași, a venit Alin Neacșu. „Mă simt onorat pentru această a opta a ediție. O ediție extraordinară și consistentă, de calitate, o ediție foarte frumoasă. „Am venit cu ideea visării, transformată, metamorfozată într-un personaj himeric ce se rotește și se învârte ca și cum te-ar căuta și te-ar privi în starea de veghe, în starea de somn, indiferent de starea, de natura a persoanei și găsim totodată și contorsionarea forței interioare de renaștere. Visarea asta propulsează oarecum și contorsionează ideea de renaștere oarecum himerică a păsării Phoneix . Am mai multe elemente mitologice găsite și transpuse de mine în această sculptură, în acest monument. Și vin cu această sculptură să-mi închei un ciclu, o triadă a operelor realizate și lăsate aici pentru Oltenia, pentru Craiova și pentru turiști implicit. Vă mulțumesc foarte mult pentru această oportunitate și această ocazie de a-mi face gândul meu transpus în istorie”.
Opera lui Darie Dup reprezintă, practic, o umbră a unui simbol oltenesc, un simbol pe care îl regăsim în toate bijuteriile de creații populare de la ii la covoare, un brăduț care prin efectul soarelui și al umbrei, cum spuneam, va crea pe pământ această formă.
O altă lucrare simbol este ”Îngerul călător”, este o lucrare din lemn pe care Marian Zidaru, un artist național cu foarte multe premii, a lucrat-o în atelierul său. Aceasta reprezintă transhumanța culturală, simbol al petrecerii timpului și al formării marelui artist Constantin Brîncuși în Craiova.
