Marți, 20 octombrie, a început la București conferința de securitate cibernetică Bucharest Cybersecurity Conference 2026, organizată de Directoratul Național de Securitate Cibernetică, cu Bitdefender ca partener principal. Evenimentul ține trei zile și adună participanți din peste 48 de țări.
Recunoașterea din discursul de deschidere
Deschiderea a fost făcută de președintele Nicușor Dan, alături de Luminița Odobescu, consilier de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, și de Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European. Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a transmis un mesaj video.
Prima parte a discursului a fost cea așteptată. Securitatea cibernetică a pornit dintr-o zonă civilă și comercială și a ajuns o chestiune de securitate națională. Rețelele au devenit un câmp de confruntare. Atacurile asupra infrastructurilor critice urmăresc decredibilizarea instituțiilor și pierderea încrederii cetățenilor în democrație.
Partea a doua a sunat altfel. Întrebarea fundamentală, a spus președintele, e dacă statul și privatul vor reuși să colaboreze, pentru că până acum nu prea au reușit. A adăugat că mediul privat românesc s-a dezvoltat în domeniu „de multe ori, în ciuda statului”.
A treia parte a completat tabloul. Pe zona de securitate și apărare, a spus el, se deschide o piață pentru mulți ani de acum încolo, iar România are atuurile ei acolo. Administrația Prezidențială s-a declarat dispusă să sprijine un dialog mai strâns între instituții și industrie. Nicio măsură concretă nu a fost anunțată.
Cifra care dă greutate recunoașterii
Victor Negrescu a citat ultimul raport al ENISA, agenția europeană pentru securitate cibernetică, potrivit căruia administrația publică a fost sectorul cel mai afectat din Europa, cu aproape o treime din incidentele analizate. Adică exact sectorul despre care tocmai se spusese, de la microfon, că nu reușește să lucreze cu industria care l-ar putea apăra.
Negrescu a cerut ca securitatea cibernetică să fie prioritate în bugetul european 2028-2034 și a spus că Europa nu devine mai sigură doar adoptând mai multe reglementări. Luminița Odobescu a numit Rusia între principalele surse ale amenințărilor și a invocat cadrul trilateral de cooperare cu Republica Moldova și Ucraina.
De ce ne privește pe toți
O temă a revenit în mai toate discursurile zilei: atacatorii folosesc deja inteligența artificială, ceea ce face atacurile mai rapide, mai ieftine și mai greu de urmărit, în timp ce apărarea nu se ieftinește în același ritm.
Ținta nu mai e doar infrastructura, ci încrederea în instituții și în informație. Recunoașterea de marți a fost mai sinceră decât suntem obișnuiți să auzim. Rămâne de văzut ce urmează după ea. Analiza completă a primei zile, cu toate citatele și sursele verificate, este publicată pe DataAudit.net.
