Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) publică, în secțiunea „Informații publice”, sub-secțiunea „Transparență decizională” a site-ului instituției (https://cnas.ro/), forma actualizată a proiectului de modificare și completare a Contractului-cadru[1] (link direct: https://cnas.ro/wp-content/uploads/2026/11/hg_521_2023_11_2026.pdf).
Această formă reflectă rezultatele procesului de consultare și negociere desfășurat cu organizațiile profesionale, patronale și sindicale reprezentative din domeniul sănătății, precum și ale dezbaterii publice organizate de CNAS.
Propunerile, observațiile și recomandările formulate în cadrul acestor etape au fost analizate și, după caz, integrate în documentele actualizate, în vederea îmbunătățirii cadrului normativ și a identificării unor soluții care să răspundă nevoilor pacienților și ale sistemului de sănătate.
Principalele modificări propuse vizează creșterea accesului pacienților la servicii medicale de calitate, flexibilizarea activității furnizorilor, consolidarea continuității îngrijirilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Printre principalele modificări propuse se numără:
– Flexibilizarea activității medicilor specialiști, prin reglementarea condițiilor în care aceștia pot desfășura activitate în baza a maximum două contracte cu casele de asigurări de sănătate. Măsura urmărește valorificarea mai eficientă a resurselor umane, susținerea activității ambulatoriilor publice și îmbunătățirea accesului pacienților la consultații de specialitate și servicii medicale paraclinice, cu respectarea obligațiilor profesionale și a programului de lucru;
– Extinderea accesului pacienților oncologici la îngrijiri multidisciplinare, prin introducerea decontării consultațiilor oncologice multidisciplinare de tip tumor board. Aceste servicii vor putea fi acordate atât pacienților asigurați, cât și persoanelor neasigurate, în condițiile prevăzute de proiect, contribuind la stabilirea mai rapidă a diagnosticului și a conduitei terapeutice adecvate;
– Medicii specialiști din ambulatoriu care au beneficiat de concediu de odihnă vor putea recupera consultațiile prin regularizare trimestrială, în limita a 25 de zile lucrătoare pe an, ca pacienții să nu rămână fără acces la servicii medicale în aceste perioade;
– Îmbunătățirea accesului la investigații medicale, prin introducerea unor obligații suplimentare de informare a pacienților cu privire la furnizorii care efectuează fiecare tip de investigație paraclinică și prin crearea cadrului normativ pentru dezvoltarea serviciilor de teleradiologie, care va fi implementat până în anul 2028;
– Simplificarea accesului pacienților la informații medicale, prin introducerea unor mecanisme de acces electronic securizat la rezultatele investigațiilor;
– Îmbunătățirea accesului la îngrijiri medicale și paliative la domiciliu prin decontarea acestor servicii și pentru asigurații din județele limitrofe, aflați în evidența altei case de asigurări de sănătate;
– Pacienții cu boli cronice stabilizate vor putea primi prescripții pentru medicamentele din contractele cost-volum pentru până la 90/91/92 de zile, cu eliberare fracționată lunar. Astfel scad deplasările la cabinet și se evită întreruperile de tratament din motive birocratice.
În ceea ce privește finanțarea spitalelor, această componentă urmează să fie abordată în cadrul unui proiect normativ distinct, pentru a permite o analiză aprofundată a mecanismelor de finanțare și corelarea acestora cu prioritățile și direcțiile asumate prin Programul de guvernare.
Această abordare permite continuarea procesului de reglementare a măsurilor deja analizate și agreate, fără amânarea beneficiilor pe care acestea le pot aduce pacienților.
Prin modificările propuse, CNAS urmărește consolidarea unui sistem de asigurări sociale de sănătate centrat pe pacient, în care accesul la servicii medicale de calitate, transparența și utilizarea eficientă a fondurilor publice reprezintă priorități fundamentale.
„CNAS își reafirmă angajamentul pentru continuarea dialogului cu organizațiile reprezentative din domeniul sănătății, cu profesioniștii din sistem și cu reprezentanții pacienților, în vederea identificării și implementării unor soluții sustenabile, adaptate nevoilor reale ale persoanelor asigurate” – declară Larisa Mezinu-Bălan, președintele CNAS.
