Fiscul a emis luni o nouă avertizare despre o fraudă în numele ANAF, pusă la cale prin apeluri telefonice și e-mailuri trimise contribuabililor. Spre deosebire de schemele clasice, care sperie contribuabilul cu datorii sau controale, aceasta îi promite bani înapoi. Informarea numărul 32, transmisă pe 9 noiembrie de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara, descrie două căi de abordare. Pe de o parte, apeluri de la persoane care se prezintă drept șefi din structurile teritoriale ale ANAF. Pe de altă parte, e-mailuri care anunță restituirea unor sume plătite în plus. În ambele situații, pretextul este identic. Pentru ca banii să poată fi virați, ar trebui actualizate datele personale ale contribuabilului sau datele bancare ale firmei. Documentul Fiscului conține o singură propoziție care rezolvă orice dubiu: angajații ANAF nu solicită telefonic date personale sau financiar-bancare. Prin urmare, orice apel care cere astfel de informații este o tentativă de fraudă.
Cum funcționează schema
Primul apel nu este cel periculos. Potrivit unui comunicat al Poliției Române din iunie, el strânge doar detalii aparent banale: la ce bancă are firma, cine administrează conturile, ce număr de telefon are persoana respectivă. La scurt timp sună altcineva, care se prezintă drept angajat al băncii și spune că restituirea trebuie validată. De aici, Poliția descrie două variante. În prima, victima este convinsă să mute banii firmei într-un așa-numit cont colector, controlat de infractori și golit rapid. În a doua, i se cere să instaleze o aplicație de acces la distanță, teoretic pentru a grăbi plata, iar atacatorii preiau direct controlul contului. Sumele nu sunt mici. Poliția a citat cazul unui administrator de firmă păgubit cu circa 400.000 de lei și alți doi cu aproximativ 119.950 de lei, respectiv 86.000 de lei.
Ce poți face
Un singur obicei demontează toate variantele. Închide telefonul, caută singur numărul instituției și sună tu înapoi. Numărul afișat pe ecran nu dovedește nimic, pentru că identitatea apelantului se falsifică ușor. În rest, trei reguli simple. Nu instala niciodată o aplicație de acces la distanță fiindcă ți-o cere cineva la telefon. Nu aproba nicio plată ca să primești o restituire, pentru că o rambursare reală nu îți cere să trimiți ceva mai întâi. Și nu dicta niciodată un cod de autorizare, fiindcă acele coduri aprobă o operațiune, nu îți confirmă identitatea. Avertizarea vine într-o perioadă sensibilă. În campania de Black Friday, inboxurile se umplu cu mesaje reale despre comenzi, livrări și rambursări, iar încă un mesaj despre o restituire are șanse mici să atragă atenția. Într-un comunicat comun publicat la sfârșitul lunii octombrie, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Poliția Română și Asociația Română a Băncilor au formulat regula fără ocolișuri: nu comunicați coduri de autorizare și nu aprobați o plată pentru a primi o presupusă rambursare.
Articolul original, cu analiza completă a mecanismului și cu documentele oficiale citate integral, a fost publicat de DataAudit.net: Fraudă în numele ANAF: apelul care îți dă bani.
