Octombrie – Luna de conștientizare cu privire la cancerul de sân
În ziua în care află că are cancer, o femeie primește nu doar un diagnostic, ci o nouă măsură a timpului.
Un astfel de moment nu poate fi anticipat, dar există lucruri pe care fiecare femeie le poate face înainte ca el să apară. Așadar, de unde începi? Povestea nu trebuie să se oprească la diagnostic. Ea trebuie să înceapă cu informația, cea care te ajută să recunoști semnele, să înțelegi factorii de risc și să știi când este momentul să ceri sfatul unui medic. Pentru că prevenția nu înseamnă să trăiești cu frica bolii, ci să îți oferi șansa de a avea grijă de tine înainte ca frica să devină realitate. Iar primul pas poate fi chiar cel mai simplu.
Nu amâna controlul medical
Cancerul de sân poate afecta femei de orice vârstă după pubertate, însă riscul crește odată cu înaintare aîn vârstă. Boala este prezentă în toate regiunile lumii și rămâne una dintre principalele cauze de deces prin cancer în rândul femeilor. În secolul XXI, prevenția devine unul dintre cele mai mari imperative astfel că „luna de conștientizare cu privire la cancerul de sân, care are loc în fiecare an în octombrie, urmărește scopul de a promova screeningul și prevenirea acestei boli, care afectează 2,3 milioane de femei la nivel mondial”. (breastcancer.org, Jennifer Carr, 10 octombrie 2026)
Cum sunt afectate femeile din România de această patologie?
Departe de a fi o situație ideală „în România, 80% din cancerele de sân sunt diagnosticate în faza avansată…, stadiu în care tratamentul nu poate aduce vindecarea, ci doar prelungirea supraviețuirii. Doar în maxim 20% din cazurile de cancer de sân – cancer de sân precoce – tratamentul poate obține vindecarea”. (Regina Maria, Cancerul de sân – date statistice, Dr. Gheorghe Gerald Filip)
Datorită incidenței ridicate a diagnosticului de cancer de sân, atât la nivel național, cât și la nivel global, încă persistă un sentiment de îngrijorare. Potrivit unui articol de sinteză publicat în 2024 de cercetători ai Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și ai altor instituții medicale românești, cancerul de sân rămâne una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate oncologică la femei. Autorii evidențiază și o problemă importantă privind prevenția, arătând că „studii recente indică faptul că 79% dintre femeile din România [aproximativ 8 din 10) aflate la risc nu au efectuat niciodată o mamografie de screening pentru depistarea cancerului de sân”. (PubMed Central, „Breast Cancer Screening and Profhylactic Mastectomy for High-Risk Women in Romania”)
Prevenția face lupta mai ușoară
Poate cel mai important mesaj este acesta: Verifică-ți sănătatea sânilor înainte ca un medic să pună un diagnostic. Timpul pe care astăzi ți se pare că îl ai la dispoziție din belșug poate deveni într-o zi timpul care ar fi contat cel mai mult. Cea mai importantă luptă începe înainte ca boala să te oblige să o duci.
Doctorul Gheorghe Gerald Filip, medic primar chirurgie generală la Spitalul Regina Maria, afirmă că „doar 1 din 10 femei fac periodic autopalparea sânilor, și doar 1 din 20 o face corect”. În consecință, unul dintre primii pași pe care îi poate face o femeie este să se informeze cu privire la modalitatea corectă de autoexaminare a sânilor. Această practică o poate ajuta să își cunoască mai bine organismul și să observe eventuale modificări care necesită evaluare medicală. În articolul „Secrete ale supraviețuirii”, pus la dispoziție gratuit pe site-ul jw.org, disponibil femeilor de pe tot globul în peste 1 100 de limbi, sunt enumerate câteva semnale și sugestii care îți pot fi de folos pentru a face din autoexaminare un obicei.
Informarea din surse demne de încredere și autoexaminarea regulată a sânilor se numără printre cele mai accesibile modalități prin care o femeie poate deveni mai atentă la propria sănătate și poate observa din timp eventuale modificări ale sânilor. În ceea ce privește depistarea precoce a cancerului mamar, examinarea periodică efectuată de medic, precum și investigațiile recomandate în funcție de vârstă și factorii de risc, inclusiv ecografia și mamografia, rămân instrumente esențiale. În acest sens, American Cancer Society afirma în 2019 că „scăderile generale ale ratei deceselor cauzate de cancerul de sân din 1989 încoace au fost atribuite atât îmbunătățirilor tratamentului, cât și detectării precoce prin mamografii”.
Am fost diagnosticată cu cancer. Și acum?
Viața alături de patologia cancerului de sân poate transforma o persoană în moduri profunde. Este o dovadă a rezilienței umane și a capacității de a găsi frumusețea chiar și în mijlocul adversităților. Dacă tu – sau o altă femeie pe care o cunoști – pășești cu temeri în această luptă, amintește-ți că sprijinul, îngrijirea de sine și speranța sunt tovarăși esențiali.
Alina, în vârstă de 39 de ani, își amintește cum s-a simțit când a aflat diagnosticul: „Am conștientizat pe deplin doar când am ieșit din spital și a trebuit să îi spun soțului meu care mă aștepta afară… am plâns amândoi și apoi au fost câteva zile de «blocaj» sentimental. Nu am putut vorbi, nu am putut mânca, părea totul ireal. De la o zi la alta totul se schimbă, tu te schimbi rapid ca om și trebuie să te adaptezi la schimbări mari pentru organismul uman – aici mă refer la tratamentul cu chimioterapie, operație și radioterapie. Au fost momente în care a fost foarte greu să păstrez o atitudine pozitivă”.
Persida, o mamă tânără a doi copii, își amintește cum s-a simțit când a fost informată cu privire la diagnostic: „Gândurile și sentimentele au năvălit asupra mea. M-am simțit copleșită, la 30 de ani cu un asemenea diagnostic, la fel ca la mama mea pe care o pierdusem în moarte, dar ea avea 60 de ani. În prima săptămână au continuat o serie de cercetări, pentru a mă convinge personal ce fel de tratament să aleg. Uneori la urechile noastre ajung informații care, în astfel de momente se activează și mai mult încurcă decât ajută. O dificultate a fost incertitudinea”.
O sursă importantă de putere emoțională pentru multe persoane este optimismul. O carte de înțelepciune practică ce a trecut proba timpului spune: „O inimă veselă este un bun medicament, dar un spirit zdrobit îl secătuiește pe om de puteri”. (Biblia)
Acest adevăr este subliniat și de concluziile unui studiu care arată că optimismul a fost asociat cu mai puțină suferință emoțională în rândul pacientelor cu cancer de sân. Aceste rezultate sugerează existența unei asocieri între o atitudine optimistă și niveluri mai scăzute de suferință emoțională. (US, National Library of Medicine, Studiile Carver et al., 1993 și Epping-Jordan et al., 1999)
Alina, menționată anterior, relatează ce anume a ajutat-o să rămână pozitivă și motivată: „De un real folos pentru mine a fost și faptul de a nu mă izola, de a încerca să trăiesc fiecare zi cât mai «normal» posibil”.
Un articol care te poate ajuta să îți păstrezi și tu optimismul este Cancerul mamar — Între luptă și speranță. Acesta oferă îndemnuri concrete și utile din momentul în care o persoană a aflat diagnosticul, cum să discute cu medicul și cu ceilalți apropiați, cum poate face lupta mai ușoară dar și ce poate face familia pentru a-i veni în ajutor.
Nu înfrunta singură cancerul de sân
La fel ca în alte momente grele din viață, familia și comunitatea joacă un rol important în înfruntarea lor cu succes. Când sentimentele și temerile sunt împărtășite, povara schimbării nu este purtată doar de o persoană, ci și de cei care o susțin. În ce privește sprijinul acordat persoanei iubite în lupta cu această patologie este valoros și practic următorul sfat: „Bucurați-vă cu cei ce se bucură, plângeți cu cei ce plâng“. (Biblia)
Persida, menționată anterior, reflectează la momentele grele în care nu s-a simțit niciodată singură: „Am cerut ajutor prietenilor cu experiență pentru a găsi un medic potrivit, apoi am luat o decizie. Dumnezeu, familia, prietenele mele, comunitatea religioasă din care fac parte și cei doi terapeuți m-au ajutat în toate momentele grele, m-au ascultat și m-au susținut. Le sunt veșnic recunoscătoare”.
Dr. Elisabeth Kubler-Ross (1996-2004), medic psihiatru elvețiano-american, a afirmat în cartea sa „Death: The Final Stage of Growth, 1975”: „Cei mai frumoși oameni pe care i-am cunoscut sunt cei care au trecut prin înfrângeri, suferințe, zbucium, pierderi și care au găsit calea de a le depăși cu succes. Aceștia au o apreciere, o sensibilitate și o înțelegere a vieții care îi umple de compasiune, blândețe și o grijă plină de iubire față de ceilalți”. Lupta cu această afecțiune te poate schimba profund: îți poate da o tărie pe care poate că nu știai că o ai și poate scoate la lumină o frumusețe interioară.
Două voci, aceeași luptă
Ce i-ai spune unei femei care se luptă cu cancerul de sân?
Alina: „Nu privi negativ toată această experiență, nu te gândi că totul este pierdut, canalizează-ți eforturile spre vindecare. Până la urmă, indiferent de boala pe care o avem, trebuie să facem eforturi pentru a ne trata și a fi bine. Nu trebuie să fie diferit doar pentru că este vorba despre o formă de cancer. Să nu îți fie rușine cu boala ta; uneori poate va trebui să ieși în public cu un turban pe cap și ceilalți se pot uita insistent sau cu prea multă milă. Să nu te izolezi și să nu trăiești ca și cum este totul pierdut. Fiecare zi de viață este un cadou minunat pentru toți, indiferent că suntem bolnavi sau nu”.
Persida: „Să faci o ecografie preventivă! Este un diagnostic greu, te înțeleg! Nu este deloc plăcut să îți pierzi părul, să te îngrași sau să slăbești, să fii mai puțin activă, să pierzi sânul sau o parte din el, toate aceste lucruri care în esență sunt definiția noastră a femeilor, dar această situație grea prin care treci nu te definește! Fii blândă cu tine, setează-ți obiective mici, pe care să le poți realiza, să poți transmite corpului tău mesajul că poți, toate acestea te vor ajuta să răzbești”.
Ce ar trebui să știe oamenii despre lupta unei femei cu cancerul de sân?
Alina: „Este în mare măsură o luptă emoțională, cred eu diferită de lupta cu alte forme de cancer. Cancerul de sân poate scădea respectul de sine al unei femei, poate influența negativ dispoziția; aceasta și din cauza impactului hormonal pe care îl are tratamentul. O femeie cu cancer de sân nu va mai fi niciodată la fel și acest lucru poate avea urmări în multe aspecte ale vieții. Chiar dacă în 90% din timp nu se vor vedea traumele ei, totuși în unele momente și situații vor ieși la lumină sentimentele și fricile trăite”.
Persida: „Oamenii ar trebui să știe că noi femeile care ne luptăm cu cancerul de sân suntem foarte puternice, frumoase și în pofida situației reușim să fim soții, mame, surori, verișoare, și prietene. Femeile în general trebuie să se simtă iubite și apreciate”.
În lupta cu cancerul de sân, fiecare zi poate deveni o lecție despre curaj, vulnerabilitate și speranță. Dincolo de diagnostice și statistici rămân femeile care aleg să meargă mai departe, familiile care le sunt alături și comunitățile care pot transforma frica în sprijin și informarea în prevenție. Forța unei femei nu înseamnă absența fricii, ci puterea de a acționa la timp, de a avea grijă de propria sănătate și de a privi cu speranță spre viitor.
