Comitetul Consultativ al Convenției cadru pentru protecția minorităților naționale a publicat a cincea opinie referitoare la drepturile minorităților din România. „Este evident că pandemia de Covid-19 a dus la un regres semnificativ în mai multe domenii.
Copiii romi au fost afectați în mod disproporționat de impactul negativ al închiderii școlilor asupra participării la educație și a nivelurilor de educație atinse. Diferite forme de segregare și alte cazuri de discriminare în școli continuă, iar monitorizarea sistematică a segregării de către Ministerul Educației este doar la început.
Declarațiile antițigăniste, inclusiv ale politicienilor, și discursul online de incitare la ură au crescut în timpul pandemiei. În ciuda unor progrese prin dezvoltarea metodologiilor și desfășurarea de sesiuni de instruire, au fost puține progrese în ceea ce privește capacitatea de a investiga și de a colecta date privind cazurile de infracțiuni motivate de ură și de discurs de incitare la ură.
Comportamentul abuziv al poliției și utilizarea excesivă a forței împotriva romilor continuă să fie o problemă și au fost, de asemenea, exacerbate în timpul pandemiei, când romii au fost folosiți ca țapi ispășitori pentru răspândirea virusului. Lipsa mecanismelor de supraveghere suficient de eficiente și a formării inițiale și continue sistematice continuă să fie un obstacol în abordarea eficientă a potențialelor prejudecăți de natură rasială în rândul organelor de ordine publică”, se arată în documentul citat.
În ceea ce privește accesul la educație al copiilor romi, sursa citată precizează că „au fost depuse eforturi pentru a îmbunătăți portretizarea minorităților naționale în materialele educaționale și pentru a include informații despre culturile minorităților, precum și despre Holocaust în programa școlară. Cu toate acestea, trebuie făcut mai mult, în special în ceea ce privește conștientizarea istoriei și a situației actuale a minorităților rome și evreiești. Sistemul bine stabilit de predare în și a douăsprezece limbi minoritare diferite continuă să funcționeze, dar multe limbi suferă din cauza lipsei de profesori, în special de profesori de discipline. Adaptările în predarea limbii și literaturii române în școlile în care limba maghiară este folosită ca limbă de predare nu au condus încă la rezultate mai bune în rândul elevilor maghiari la examenele naționale”.
Intregul document: https://rm.coe.int/5th-op-romania-summary-ro/1680ac6473
